Astăzi masteranzii USM-ului au început un nou an de studii. Marea agitaţie a început din nou pe culuarele Universităţii cît şi prin căminele studenţeşti, mai ales la PROFILAKtoriu, unde ar trebui să le fie distribuite odăile acestora. Sute de masteranzi au deschis azi uşile tuturor decanatelor sa afle dacă sunt sau nu incluşi în lista pentru cămin?! … de ce? pentru că abia astăzi trebuiau să apară numele lor undeva scrise. Aşa că mulţi dintre ei veniţi de la ţară, s-au pornit cu bagajele în spate în căutarea unui loc de trai…
“Numai nu la carte mi-e gîndul..” aud o conversaţie, “am dat şi eu la masteru ista ca să am cămin, un acoperiş deasupra capului, şi să găsesc poate ceva de lucru, k mare lucru din studiile estea nu-s… oricum nu te angajează nimeni”! Pe un ton atît de descurajator au răspus şi au dat din cap colegii prezenţi la discuţie.
Nevoia de a-şi asigura un loc de trai, îi face pe actualii masteranzi atît de vulnerabili şi posomorîţi precum e timpul de afară! Îmi amintesc cît de entuziasmaţi eram noi, generaţia mea, cînd am aflat că am intrat cu bursă majoritatea, şi cît de visători eram la viitorul titlul ce avea să-l purtăm – cel de Magistru!!!
Interesant, acum cine-şi mai aduce aminte de el … ?!
15 septembrie, 2008 la 6:47 pm |
Dear Student Journalist,
I’m Monica Cruz Rosas, a journalism student at Oklahoma State University. I’m doing a Thesis that will propose a project for a nonprofit organization that would promote student-run media in universities and provide aid and guidelines against censorship to student journalists.
A year ago, I worked at a the student newspaper while studying in University of the Americas in Mexico. The paper was shut down because university authorities considered it “overly critical.” Campus police arrived one night to our newsroom and kicked us out and prevented the paper form being published. They even locked us out of the newsroom. Unfortunately, the paper is now controlled by the university authorities and all possibilities of raising student voices and having a free and true medium vanished. I’m doing this thesis because I don’t want any student journalist or media go through this anymore. Censorship damages your confidence and your hope of ever making a difference in your society.
The reason I’m writing you is to ask for your help in the research for my thesis. I need you to complete this online survey to know more about the structure, management and content of your news outlet, but mainly to know your expectations for the International Society of Student Journalists project.
This is the link to the survey, which is completely virus or pop-up-free. Your personal information will be 100% confidential and the information you provide regarding your news outlet will only be presented in the thesis results.
http://www.questionpro.com/akira/TakeSurvey?id=1039506
Take your time, I don’t need your answers right away, but I ask you to read the questions carefully and feel free to add any comments in the “other” section at the end of the question options. There’s no space limit. Also, if you would like to send me additional information you think if might be helpful to the project, send it to this e-mail or monica.cruz@okstate.edu
Your help would mean so much to me and this project. I hope some day, if the organization becomes a reality we could unite efforts to create a large and rich network among student journalists and promote the existence of student media in more countries.
If have any doubts, you can reply this email or monica.cruz@okstate.edu
Thank you,
Monica Cruz Rosas
20 septembrie, 2008 la 9:53 pm |
de fapt e recomandat ca dupa ce termini ciclul 1 de studii
ap’ să acumulezi ceva experienţă de lucru si dupa asta
sa faci master, asta dupa ce deja esti sigur că vrei
sa imbraţişezi direcţia respectivă.
Daaarrr.. basarabenii noştri pur si simplu se simt mai COOL
daca fac master sau universitate, chiar daca in realitate
nu au nevoioe de asta..
efect de turmă se numeşte
o zi bună
23 septembrie, 2008 la 3:55 pm |
Desi multi nu vor sa recunoasca faptul ca atunci cand aplica la masterat, se gandesc la un loc in camin, acest lucru se intampla exact asa cum ai scris. pacat insa ca desi numarul masteranzilor se mareste, nu se mareste si numarul personalitatilor demne de acest titlu. si atunci de c naiba sa mai rozi cativa ani treptele universitatii doar de dragul unui master care “las-sa fie”?
11 octombrie, 2008 la 8:18 pm |
E interesantă situația, dar decizia îi aparține fiecăruia. Timpul fiecare îl pierde după cum îi este mintea!
Eu mă uit din alt punct de vedere, la noi tineret studios nu șagă, însă în UE tinerii, marea majoritate, se implică în afaceri, caută de lucru, dacă nu găsește ap protestează, fărâmă ceva.
Dar la noi, eh … mă duc să prind o cameră în cămin și … cum spune și autoarea.
E regretabil ….
12 octombrie, 2008 la 10:38 am |
Asta e situatia! Trist, dar adevarat!!!
12 octombrie, 2008 la 7:12 pm |
Când la MD nu a fost trist?
Apoi nu e tristeța devină, e de vină indiferența, e devină neatitudinea.
De ce studenții din Suedia pot protesta, pot lupta cu poliția, pot avertiza ca să-și obțină drepturi normale pentru studiu, trai, muncă – în final un student primește cîte 3200 euro, indiferent la ce facultate nu ar învăța, excepție fac cei de la medicină și de la arhitectură, care primesc mai mult. Din banii aceștea fiecare are libera alegere ce să-și plătească, ori abonamentul la internet, ori cameră în cămin sau o chirie, ori un abonament la cinema sau la bibliotecă, sau cursuri de recuperare a materiei la care nu reușește.
Gama fiind diversă, în final studentul învață ce și cum să cheltuie mai bine, fără a economisi, căci e spre binele lor. Cei care vor să mai rămână cu bani de buzunar, prind oferte, sau învață mai mult sau … ceva la alegerea lor.
Nu mai zic nimik de tineretul nostru, care e cu mentalitatea învechită, așteaptă oferte cerești, și cunoștințe cu statut special. off….
13 octombrie, 2008 la 8:20 am |
Esti cumva student prin Suedia? As putea sa fac un interviu cu tine?