La multi ani, dragă Alma Mater, la cei 65 de ani!!!!
Tu ai fost, Tu esti si Tu vei fi,
Alăturea veghind la toate,
Orice s-ar intimpla ce-o fi,
Îndrumătoare doar de carte!!!
Precum lumina-n zori de zi,
Cum roua naște nestemate,
Așa ai fost și-n veci vei fi,
Tu dragă UNIVERSITATE!
Astfel te vreau, așa te-as vrea,
Mereu îndrumătoare-n cale
Rază de foc și ochi de stea,
Ne-nchinam azi măriei tale!
Așa-ș avea multe de spus,
Și totul doar de bine,
O carte nu mi-ar fi de-ajuns,
Să scriu eu despre tine!!!!
Trec anii si ne pare rău
Că mâine ne vom desparte,
În taină toți te-am îndrăgit,
Citind măiastra-ți carte.
Viața-n tine-i ca un soare
Ce-apare dimineața.
Doar studii universitare,
Așa ne-a fost povața!!!!
Astăzi de la Facultate,
Oameni mari ți-au răsărit,
Și transmit tot mai departe
Din cuvîntul tău cel sfînt!!!!
La multi ani iubită Universitate!
Istoricul Universității:
Universitatea de Stat din Moldova, a fost fondată la 1 octombrie 1946, cu denumirea iniţială de Universitatea de Stat din Chişinău.
Înfiinţarea ei a constituit un moment important pentru dezvoltarea şi consolidarea învăţămîntului superior din ţară. Este o instituţie de tip clasic şi are misiunea de a oferi studii de calitate.
Iniţial au fost deschise 5 facultăţi (Fizică şi Matematică, Geologie şi Pedologie, Biologie, Chimie, Istorie si Filologie). În primul an (1946-1947) la cele 12 catedre au fost înmatriculate 320 persoane, procesul educaţional era ghidat de 35 cadre didactice. Foarte rapid Universitatea de Stat din Chişinău a devenit lider recunoscut al sistemului naţional de învăţămînt superior din ţară.
În 1958 la USM a fost inaugurată secţia fără frecventă, care activează pînă în prezent la o parte din facultăţi. Pentru a facilita pregătirea tinerilor specialişti o perioadă de timp (1958-1981) a activat secţia serală.
Între anii 1946-1988 instituţia a fost parte componentă a sistemului universitar sovietic, astfel că gestionarea ei se efectua direct de la Moscova.
Din 1969 Universitatea de Stat este Membru al Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor.
Fiind mereu receprivă la cerinţele societăţii Universitatea de Stat îşi reorganizează structura prin înfiinţarea de noi catedre şi facultăţi: Facultatea de Economie (1953-1991, 2002) Facultatea de Drept (1959), Facultatea de Inginerie şi Tehnologie (1959), Facultatea de Limbi Străine (1964), Facultatea de Formare studenţii străini (1967), Şcoala de Jurnalism (1980), Facultatea de Filosofie şi Psihologie (1994), Facultatea de Ştiinţe Politice (1995)). În baza unor specialităţi inginereşti şi economice de la Universitatea de Stat din Moldova au fost fondate alte instituţii superioare de învăţămînt din ţară: Universitatea Tehnică a Moldovei (1964), Academia de Studii Economice (1991) şi Academia de Teologie (1993).
O dată cu destrămarea Uniunii Sovietice au fost introduse schimbări majore în sistemul de învăţămînt superior. La Universitatea de Stat anii 1988-1996 se caracterizează prin perfecţionarea formelor tradiţionale de predare şi aplicarea noilor tehnologii. S-a renunţat de la formele organizatorice şi curriculare care fuseseră impuse pînă atunci.
La 19 ianuarie 1990 instituţia este redenumită în Universitatea de Stat din Moldova.
Universitatea de Stat a fost prima instituţie de învăţământ superior acreditată de către Guvernul Republicii Moldova, certificatul nr. 001 a fost semnat la 22 februarie 2001, şi reacreditată la 28 septembrie 2006.
În mai 2005 Universitatea de Stat aderă la Procesului de la Bologna şi Convenţia de la Lisabona. Iar din 20 iulie 2006 devine membru de profil al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Astăzi Universitatea de Stat din Moldova înregistrează peste 100 de mii de absolvenţi ai diverselor facultăţi şi specialităţi. Timp de 64 ani USM a pregătit o mare parte din elita intelectuala a Republicii Moldova. Absolvenţii Universităţii sunt printre figurile marcante ale ştiinţei contemporane, fondatori de şcoli ştiinţifice: I. Gohberg, I. Bersuker, A. Andries, S. Rădăuţan, V. Moscalenco, S. Moscalenco.
În prezent, Universitatea de Stat din Moldova are un contingent de cca. 17 000 de studenţi, care îşi fac studiile la peste o sută de specialităţi şi specializări, în cadrul a 14 facultăţi. Procesul educaţional este ghidat de 1134 cadre didactice, inclusiv 8 academicieni şi membri corespondenţi, 90 profesori universitari/doctori habilitaţi, 364 conferenţiari universitari/doctori în ştiinţe.
La etapa actuală USM dispune de o baza tehnico-materială bine dotată, care asigură toate domeniile de activitate universitară, incluzând 11 blocuri de studii, 16 cămine, 6 centre de cercetare ştiinţifică cu 26 laboratoare, Biblioteca Centrală USM, Centrul de Tehnologia Informaţionale, Centrul editorial, 12 centre culturale şi lingvistice, Casa de cultură, Palatul Sporturilor, 4 săli sportive, 3 cantine studenţeşti, 6 baze de practică, 3 baze de odihnă.
Universitatea de Stat din Moldova este cunoscută în arealul învăţământului universitar internaţional şi este integrată într-o puternică reţea de colaborare internaţională: cca 110 de acorduri de colaborare bilaterală cu instituţii de învăţământ superior din 28 de ţări. Astăzi Universitatea de Stat este membru al Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor (IAU), Agenţiei Universitară a Francofonei (AUF), Asociaţia Euroasiatica a Universităţilor (AEU).
Independența la vârsta maturității
Independență – vreme dură,
Ca o mare întorsătură,
Țara tu ne-ai răsfățat-o
Și tot tu-ai înjunghiat-o!
Cu înjunghieri prin coaste
Cu condiții bune – proaste,
Asta e maturitate -
Vremuri tulburi – eronate?
Timpuri mai sofisticate,
Tot mai mult ne dau târcoale
Zilnic pun Moldova noastră,
La o mare încercare.
Ștefan de-ar veni să vadă
Țara la maturitate,
Cum independența, neamul,
Vor să fie atacate!
Pe urmele poeților vremurilor ”Podului de Flori” de la 1991, nume ca: Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Dumitru Marcovschi și mulți alții, au evocat și alții într-un număr impresionant de poezii, trecutul, lupta pentru libertate al poporului nostru din cele mai vechi timpuri și pînă astăzi.
Din lumea celor drepți, marele Grigore Vieru continuă să vadă independența ca o lupta neîncetată pentru libertatea socială și națională a acestei țări pe nume – Republica Moldova. Chiar dacă a murit cititorul sovietic, cititorul lui Grigore Vieru continua să trăiască astăzi tot mai intens cu cele ”trei culori și-o singură credință românească” în cuget și-n simțiri.
Tot timp de 20 de ani în Republica Moldova a luat ființă și a început să crească cartea electronică. Nu vreau să cred că Internetul va submina cartea, doar că probabil cartea tipărită va deveni un obiect scump, foarte scump cu timpul. Cartea este unicul suflet care nu trădează şi nu va trăda niciodată ființa noatră interioară.
Și totuși sărmana carte, prin câte i-a trebuit să treacă: să fie Istoria Românilor, Istoria Moldovei, sau Istoria Integrată?! Aceiași problemă o constituie și limba – factor unificator esențial pentru orice comunitate națională. Câte lovituri sub coastă pentru sărmana țară! Cine știe, poate dacă se citea mai des Declaraţia şi se respecta ceea ce stă scris acolo, poate eram în altă situaţie astăzi, dar așa pentru unii ”Independența” nu-I decât un termen, o blasfemie burgheză cu credința că mereu v-om depinde de cineva. Da, depindem, doar că toți depindem unii de alții, dar din păcate o mare parte din acești toți au abandonat această țară.
Astfel, în fața unei istorii contemporane adecvate, refuzate mereu datorită adversităților sale, în fața declinului societății, imaginarea patriei va primi (indiferent de epocă) conotațiile unei (re)descoperiri a originilor, iar cunoasterea sa, va urma scenariul unei călătorii inițiatice în timp.
Universul actual în care se învârte Republica Moldova închipuie o adevarată ”terra felix”, anistorică, un paradis pierdut în destramare pentru unii, ori recâștigat ca urmare a unor factori murdari pentru alții.
Peste ani parcă ne-am trezit cu un popor lipsit de identitate, care şi-a uitat rădăcinile, nici nu ştie ce limbă vorbeşte. Așadar, după declararea Independenţei, iată-ne aruncaţi înapoi în cea mai neagră ignoranţă, deşi suntem într-o eră cosmică, computerizată când fiecare dintre noi știe să utilizeze un site de socializare sau să întrețină un blog. E o realitate la care nu ne-am aşteptat, sau poate chiar nici nu visam acum 20 de ani – ne-am maturizat, asta e!
Trebuie regândite toate strategiile şi tacticile pentru a face faţă noii situaţii. Altfel, nu vom deveni niciodată oameni liberi, cu trecut istoric şi cu viitor istoric.
Mă bucur că Armata Națională s-a maturizat și ea după 20 de ani și ostaşii țării nu mai au ținuta imperială, ca pe timpul sovietic.
În ciuda tuturor barierelor apărute în calea Republicii Moldova, totuși consider că Independența a deschis drumul spre restabilirea democratiei, a sistemului politic pluralist, pentru întoarcerea la economia de piață și reintegrarea țării într-un spațiul economic, politic și cultural european.
Fiecare episod din viaţa Republicii Moldova constituie un test în exersarea demnității.
Capacitatea de a sluji cu distincţie şi dăruire interioară, ştiinţa “înaltă” de a fi util ” iată o înzestrare rară, de elită, cea mai caracteristică manifestare socială a demnităţii țări noastre. Acesta e singurul sens acceptabil al “demnităţilor” publice, fie ele ministeriate, preşedinţii, primării sau mandate parlamentare: asumarea unei slujiri dezinteresate, a unui travaliu sacrificial, în beneficiul celorlalţi. Dar nu e neapărată nevoie de un rang înalt, pentru a ilustra demnitatea slujirii. O delicioasă replică din Bărbierul din Sevilla lui Beaumarchais (Act I, Scena 2) rezumă perfect ceea ce vreau să spun: “Ştiind cîte virtuţi sînt necesare pentru a sluji, vă întreb, Excelenţă, cîţi stăpîni cunoaşteţi, care să fie demni de a fi valeţi?”. E o remarcabilă definiţie a demnităţii în act: a sluji ca un stăpîn, a te ridica la înălţimea umilităţii eficiente: Iisus spălînd picioarele ucenicilor…- de un astfel de conducător, plin de demnitate, actualmente are nevoie Republica Moldova.
Spaţiul acesta subtil dintre suveranitate şi subordonare este materia însăşi a libertăţii ei. Iar demnitatea e bunul uz al libertăţii … și totuși, „Nu poate fi un om liber, dacă ţara lui nu este independentă.”
Și totuși, ce este independența? „Independenţa este opera comună a politicienilor şi a cetăţenilor Republicii Moldova.” Lupta pentru independenţă nu se câştigă într-o noapte. Ideea Independenţei a fost întotdeauna una de căpătâi. Independenţa deseori ne-a lipsit, dar cu durere am dobândit-o. Vreau să cred, că această independenţă este pentru totdeauna. Numai într-un stat liber poţi să te simţi om cu demnitate.
Ne bucurăm că în cei 20 de ani drapelul cu cele ”trei culori ale lui Grigore Vieru”este arborat astăzi pe toate instituţiile de stat, unii îl au chiar şi acasă. Idealul nemuritor al poporului simplu, chinuit de lupte şi asuprire a fost lupta de veacuri pentru libertate şi independenţă.
Republica Moldova este un stat suveran, independent, democratic şi liber să-şi hotărască soarta, prezentul şi viitorul. Consider că în ciuda tuturor, Independența după 20 de ani, evocă o pagină de glorie din trecutul istoric legendar al poporului nostru, al ţării noastre.
Moldova a ajuns la vârsta maturităţii. Are toate cele necesare pentru a fi independentă şi trebuie să consolidăm independenţa Republicii Moldova, în ciuda acestor tulburătoare vremuri – în fiecare zi, cu fiecare acţiune pe care o întreprindem, căci adevărata dragoste de patrie nu se declară prin cuvinte, ci se adevereşte prin fapte!
din propriile-mi dosare …
în memoria Maestrului, a celui ce a fost Grigore Vieru
„Handicapul conștiinței”, o carte care te marchează
De vorbă cu Mariana Țîbuleac, specialistă în relații publice. reportaj audio
Mariana Ţîbuleac: „Recent, am citit o carte care m-a marcat foarte mult, autoare este din România Ligia Seman, cartea este intitulată „Handicapul Conştiinţei”, eroul principal al cărţii era o fată nevăzătoare.
Cum un copil nevăzător care iese la pic-nic împreună cu părinţii într-o pădure, întreabă ce este în jur şi cum să explici unui copil ce înseamnă pădure şi ce înseamnă pom, cum această fată a reuşit să facă un băiat absolut sănătos să se îndrăgostească de ea, dar care pînă la urmă s-a dovedit a fi slab de caracter şi în ciuda faptului că simţea ceva pentru ea, careva sentimente, a refuzat să se apropie.
La început poate pare a fi un roman de bulevard, dar descrierile care sunt acolo m-au marcat pe mine, fiind şi eu în această situaţie, fiind persoană cu dizabilităţi, bine, nu de vedere, dar oricum, cînd omul are o suferinţă, o problemă de sănătate, înţelege foarte bine ce vrea să spună autorul prin cuvintele astea.”
Europa Liberă: Obişnuieşti să citeşti cartea cu creionul în mînă şi să notezi cele mai importante idei?
Mariana Ţîbuleac:„Depinde de carte, da.”
Europa Liberă: Spune-mi o frază, iată, care ţi-a rămas în minte şi care ai notat-o.
Mariana Ţîbuleac:„Izbînda cu care am reuşit în viaţă se datorează curajului meu interior şi acelui har sau mînii date de Dumnezeu de Sus, ca să mergi înainte.”
Am învăţat prin această carte, că totuşi, contează foarte mult că o persoană cu dizabilităţi să-şi investească în propriul său intelect.
Asta este un motto pentru mine, pentru viaţa mea, pentru că aceasta este o investiţie profitabilă, o investiţie şi o bogăţie care nimeni absolut nu ţi-o poate lua, nu ţi-o poate fura şi care te face să devii, zi cu zi, mai optimist, mai perseverent în ceea ce faci, deseori nu-şi permite să laşi mînele în jos.”
sursa: http://www.europalibera.org
Conferinta de lansare a Studiului Sociologic
Astăzi, 2 august 2011, in incinta Agentiei de Stiri Info Prim-neo a fost mediatizat rodul muncii noastre 
!
Centrul de Asistență Juridică pentru persoane cu dizabilități a lansat in premieră un studiu sociologic destinat ”Barierelor de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova”.
conferinta de presa
Pentru a vedea transmisiunea directă a conferintei accesează aici.
http://www.privesc.eu/widget/live/5823
http://www.prime.md/ro/news/discriminati-de-societate-1013623/
Instruire comunitară privind ”dizabilitatea mentală” oferită de Universitatea Central Europeană din Budapesta
CEU Budapesta
Acum citeva săptămîni am avut fericita ocazie de a frecventa Cursul “Legislaţia Dizabilităţii Mintale în practică”, organizat de Mental Disability Advocacy Center, care a avut loc la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Ungaria.
Participanţii la această şcoală de vară au fost avocaţi, activişti şi cadre universitare în domeniul sănătăţii mintale şi a legislaţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi din Europa, Africa, America şi Australia.
Timp de două săptămîni, incepind cu 3 – 16 iulie 2011, două reprezentante ale Centrului de Asistenţă Juridica pentru persoane cu dizabilităţi – Mariana Ţibuleac şi Tatiana Filip, alături de alti doi colegi moldoveni: Natalia Mardari de la IDOM şi Arcadie Astrahan de la ONU Moldova, au beneficiat de instruire in domeniul practicii legislative internaţionale privind dizabilitatea mintală.
Acest curs de două săptămîni aplicat în practica juridică a avut drept scop de a consolida dezvoltarea profesională a participanţilor. Cu un accent pe explorarea drepturilor în viaţa reală, sesiunile au expus participanţii la abordări interdisciplinare de drept, psihologie, filosofie politică şi ştiinţe clinice.
Membrii facultăţii sunt recunoscuţi la nivel internaţional şi sunt activişti în domeniu. Ei au experienţă în advocacy a drepturilor omului, de instruire şi implicare în diverse programe în Europa Centrală şi de Est,Africaşi America de Nord şi sunt sensibili si cunosc nevoile specifice şi problemele din regiunile participanţilor.
Cursul s-a concentrat pe Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi – un tratat al drepturilor omului care a intrat în vigoare în 2008. Utilizarea Convenţiei şi altor instrumente internaţionale privind drepturile omului, cursul a accentuat gradul de cunoaştere a participanţilor cu privire la implicaţiile legislative şi de politică, şi a crescut gradul de conştientizare a gamei de moduri în care participanţii se pot angaja în reformarea jurisdicţiilor naţionale. Cursul a avansat abilităţile de a reprezenta în mod eficient persoanele cu dizabilităţi mintale în instanţele de judecată şi să dezvolte înţelegere participanţilor şi cunoaşterea problemelor în aşa fel încît să faciliteze continuarea studiilor postuniversitare.
Printe experţii în domeniu care au dus acest curs s-au enumerat: Gábor Gombos, Senior Advocacy Officer, Mental Disability Advocacy Center, Budapesta, Ungaria, Peter Bartlett, Nottinghamshire Healthcare NHS Trust, Profesor în Legislaţia Sănătăţii Mintale, Universitatea Nottingham, Marea Britanie, Oliver Lewis, Director Executiv, Mental Disability Advocacy Center, Budapesta, Ungaria şi Éva Szeli, Profesor în Drept, Şcoala în Drept din New York, SUA.
cu Gabor Gambos
Cursul a utilizat metode inovative de predare şi a încurajat participanţii să reflecteze asupra legislaţiei în practică, şi modul în care avocaţii pot avea un impact asupra elaborării politicilor la nivel naţional pentru a asigura punerea în aplicare a legislaţiei internaţionale privind drepturile omului. Metodele au inclus o vizită la o instituţie cu personae dizabilităţi psiho-sociale, interviuri cu persoane cu dizabilităţi psiho-sociale care trăiesc în comunitate. În clasă, metodele au inclus lucru în grup şi prezentări, prezentarea unui caz de judecată.
Acest eveniment a fost co-finanţat de un grant pentru MDAC de către Philantropies Zennstrom şi Iniţiativa Drepturile Dizabilităţii a Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă.
Expoziție ”PhotoVoice” în satul Buloaca, raionul Anenii Noi
Duminică, 26 iunie 2011, in satul Bulboaca Anenii Noi, in incinta cantinei SA «Agrovin Bulboaca», s-a desfășurat prima 
Expoziție Photovoice cu tematica ”Femeia cu dizabilități – lideră prin abilități”, proiect la care au participat 15 participanți locatari ai satului, elevi, muncitori și persoane cu dizabilități.
Expoziția a vernisat in jur de 50 de lucrări, fotografii care au cuprins diverse tematici privind problemele comunității, problemele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, problema drumurilor, a lipsei apei potabile, etc.
La expoziție au fost prezenți peste 40 de vizitatori, reprezentanți ai autorităților publice locale in frunte cu primarul
Nicolae Bălănel, care vede destul de oportună și interesantă ideea desfășurării in mudiul rural a unui asemenea proiect.” Observ că aceste fotografii sunt imagini care expun obstacolele şi dificultăţile întîmpinate de persoanele cu dizabilităţi în viaţa cotidiană şi totodată, reprezintă un argument pentru schimbarea, mobilizarea şi sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor existente şi crearea unei societăţi incluzive”- a mai adăugat noul primar de Bulboaca.
Cele două module ale trainigului Photovoice din satul Bulboaca au fost duse de trainerul Mariana Țîbuleac, si facilitatorii Tatiana Filip și Ilie Birca, reprezentanți ai Centrului de Asistenta Juridica pentru persoane cu dizabilități din Chișinău.
Prin intermediul proiectului Photovoice se realizeaza o comunicare cu publicul cu ajutorul fotografiilor, realizate de o echipa entuziasmata si motivata de spiritul alturist. Langa fotografie sau in dreptul fotografiei, se pot scrie cateva randuri, care sa demonstreze ce se doreste sa se sublinieze prin acea fotorgrafie sau trairile din momentul realizarii fotografiei. Ideea sau obiectivele acestei metode de educatie nonformala se leaga de transmiterea unui mesaj. Este o oportunitate de a fotografia problemele unei comunitati sau de ce nu, aspectele pozitive. Unul din obiectivele esentiale este acela de a influenta factorii de decizie vizavi de o problema, care se gaseste in comunitate.
Tatiana Goloșciuk
Demararea proiectului Photovoice a pornit de la implementarea unei idei din partea Tatianei Goloșciuc, voluntar al Centrului de Asistenta Juridica pentru persoane cu dizabilități, locatar al satului Bulboaca raionul Anenii Noi. Acest proiect a fost implementat cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova şi Agenţiei Suedeze de Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida)”.
Dreptul la vot – limitat de bariere pentru unii
Alegerile sunt unul dintre cele mai importante instrumente cu ajutorul caruia cetatenii pot influenta procesul decizional public. Votul este o expresie formala a preferintei cetateanului in privinta unui candidat sau a unei propuneri normative. Alegerile se produc, in general, la scara larga – nationala sau regionala – dar o de o importanta similara pentru indivizi si guvernanti sunt si alegerile locale, organizate la nivel de comunitati mici.
Cu toate ca dreptul de vot este larg recunoscut ca un drept fundamental al omului exista totusi milioane de oameni care nu beneficiaza de acesta. Exista o serie de grupuri marginalizate de cetateni precum: tineri, minoritati, persoane cu dizabilitati, persoane fara adapost, puscariasi, care, in mod constant, sunt marginalizate din diverse cauze: saracie, analfabetism, intimidare, proces electoral viciat si altele;
Statul trebuie sa garanteze dreptul fiecarui cetatean de a participa la luarea deciziilor publice. In acest sens, exista o serie de actiuni si conditii care trebuie intreprinse sau indeplinite …vezi aici un talkshow la JurnalTV.md.
Cer respectarea dreptului la vot
Rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii la intrarea în secţiile de votare şi buletine de vot în limbajul Braille pentru persoanele cu deficienţe de vedere. Sunt doar câteva dintre cerinţele înaintate parlamentarilor de către un grup de persoane cu necesităţi speciale. Oamenii spun că vor să-şi exprime în mod liber dreptul de vot în timpul alegerilor, iar acest lucru nu este posibil din cauza neadaptării secţiilor de votare la echipamentul lor. Deputaţii au spus că vor încerca să soluţioneze această problemă până la alegerile din 5 iunie curent.
http://www.canalregional.md/libview.php?l=ro&idc=509&id=4245
